Terapii Psihic-Corp si Masaj

Acest rezumat despre Medicina Complementara si Alternativa (CAM) oferă o imagine de ansamblu despre utilizarea aromaterapiei si uleiurilor esentiale pentru a îmbunătăti calitatea vietii bolnavilor cu cancer.

Acest rezumat contine următoarele informatii cheie:

– Aromaterapia este utilizarea terapeutică de uleiuri esentiale (de asemenea, cunoscute sub numele de uleiuri volatile) din plante (flori, ierburi sau copaci) pentru îmbunătătirea starii de bine  fizica, emotionala si spirituala.

– Aromaterapia este utilizata de catre pacientii cu cancer in principal ca terapie de sustinere pentru bunăstarea generală.

– Aromaterapia este utilizată cu alte tratamente complementare (de exemplu, masaj si acupunctura) precum si cu tratamente standard pentru controlul simptomelor.

– Uleiurile esentiale sunt substante lichide volatile extrase din materialul vegetal aromatic prin distilare cu abur(vapori) sau presiune mecanica; uleiurile produse cu ajutorul solventilor chimici nu sunt considerate adevărate uleiuri esentiale.

– Uleiurile esentiale sunt disponibile in Statele Unite pentru inhalare si tratamentul topic. Tratamentele topice sunt utilizate în general în forme diluate.

– Aromaterapie nu este larg administrata prin ingestie.

– Efectele aromaterapiei teoretic rezulta din legarea componentelor chimice din uleiul esential de receptorii din bulbul olfactiv, cu impact pe centru emotional cerebral, sistemul limbic. Aplicarea topică de uleiuri aromatice poate exercita efecte antibacteriene, anti-inflamatorii si analgezice.

– Studiile la animale arată efecte sedative si stimulatoare ale uleiurilor esentiale specifice, precum si efecte pozitive asupra comportamentului si sistemului imunitar. Studii de imagistica functionala la om sustine influenta mirosurilor pe sistemul limbic si căile sale emotionale.

– studii clinice umane au investigat aromaterapia în primul rând în tratamentul stresului si anxietatii, la pacientii cu boli critice sau la alti pacientii spitalizati. Mai multe studii clinice care au inclus pacienti cu cancer au fost publicate.

– Aromaterapia are un profil de toxicitate relativ scăzut atunci când este administrată prin inhalare sau aplicare topică diluat.

-Produsele de aromaterapie nu sunt supuse aprobării de către Food and Drug Administration din SUA, dacă nu este o cerere pentru tratamentul bolilor specifice.

Sustinătorii aromoterapiei raporteaza că uleiurile aromatice sau esentiale au fost folosite de mii de ani ca stimulente sau sedative ale sistemului nervos si ca tratamente pentru o gama larga de alte tulburari. Ei au legat-o istoric de utilizarea de uleiuri infuzate si unguente din Biblie si vechiul Egipt, de remediile folosite în Evul Mediu si Renastere si arderea plantelor aromatice în diferite ritualuri religioase. Actualele aplicatii ale aromaterapiei a venit în secolul al 20-lea, când chimistul francez si fabricantul de parfumuri Rene Gattefosse a inventat termenul de “aromaterapie” si a publicat o carte cu acest nume în 1937. Gattefosse a propus utilizarea aromoterapiei pentru a trata boli în aproape fiecare sistem de organe, invocând mai ales dovezi anecdotice si bazate pe prezentari de caz. Desi Gattefosse si colegii sai din Franta, Italia si Germania au studiat efectele aromoterapiei timp de aproape 30 de ani, utilizarea sa a fost redescoperita de un alt francez, un medic, Jean Valnet, în a doua parte a secolului 20. Valnet a publicat cartea sa The Practice of Aromaterapie în 1982, moment în care practica a devenit mai bine-cunoscuta în Marea Britanie si Statele Unite. Cercetarea care a început să apară în anii 1990 a fost cel mai adesea realizata de asistente medicale, care tind să fie practicantii primari ai aromaterapiei in Statele Unite si Marea Britanie (desi este distribuit de medici in Franta si Germania).

Pe lângă utilizarea ca topic antimicrobian, aromaterapia a fost de asemenea propusa pentru utilizare in ingrijirea plagilor si in tratamentul unor varietati de simptome localizate sau boli precum alopecia, eczeme si prurit  Aromaterapia a fost studiata prin inhalare pentru reactivitatea căilor aeriene.

Aromaterapia este un derivat de medicament pe bază de plante, care este ea însăsi un subset al terapiilor medicinei complementare si alternative pe baza naturăla sau  biologica.

Aromaterapia a fost definita ca utilizarea terapeutică de uleiuri esentiale din plante pentru îmbunătătirea bunastarii fizice, emotionale si spirituale.

Uleiurile esentiale sunt substante lichide volatile extrase din materialul vegetal aromatic prin distilare cu vapori sau presiune mecanica. Uleiurile produse cu ajutorul solventilor chimici nu sunt considerate adevărate uleiuri esentiale, deoarece reziduurile solventilor pot modifica puritatea uleiurilor si conduc la falsificarea mireasmei si la iritarea pielii.

Uleiurile esentiale sunt alcătuite dintr-o gama larga de componente chimice care constau din metabolitii secundari găsiti în diverse materiale vegetale. Componentele chimice majore din uleiurile esentiale includ terpene, esteri, aldehide, cetone, alcooli, fenoli, si oxizi, care sunt volatili si pot produce mirosuri caracteristice. Diferitele tipuri de uleiuri contin cantitati diferite de fiecare dintre acesti compusi, despre care se spune ca da fiecarui ulei mirosul special si caracteristicile terapeutice.

Există multe uleiuri esentiale folosite în aromaterapie, incluzand musetel,. romanita, muscata, lavanda, arbore de ceai, lămâie, lemn de cedru si bergamotă. Fiecare tip de ulei esential are o compozitie chimică diferită, care afectează modul în care miroase, cum este absorbit si modul în care este folosit de organism. Chiar si uleiurile din soiuri de plante în cadrul aceleiasi specii pot avea compozitii chimice diferite unele de altele.

Uleiurile esentiale sunt foarte concentrate. De exemplu, este nevoie de aproximativ 220 pounds(99 kg) de flori de lavanda pentru a face aproximativ 1 pound(0,45 kg) de ulei esential. Uleiurile esentiale sunt foarte volatile, se evaporeaza repede atunci când sunt expuse la aer curat.

Aromaterapia este rareori sugerata ca un tratament pentru cancer, ci mai degrabă ca o formă de tratament de sustinere pentru a trata simptomele cancerului sau efectele secundare ale tratamentului cancerului. Există diferite teorii cu privire la modul de actiune al aromaterapiei si uleiurilor esentiale. O teorie de baza este ca receptorii mirosului din nas pot răspunde la mirosurile uleiurilor esentiale prin trimiterea de mesaje chimice de-a lungul cai nervoase la sistemul limbic al creierului, care afecteaza starea de spirit si emotiile.

Există unele uleiuri esentiale frecvent alese pentru a trata anumite conditii. Cu toate acestea, tipurile de uleiuri utilizate si modalitătile în care sunt combinate pot varia, în functie de experienta si pregătirea aromaterapistului. Această lipsă de metode standard a condus la unele cercetări contradictorii cu privire la efectele aromoterapiei.

Aromaterapia este folosita sau pretinde a fi utila pentru o gamă largă de simptome si conditii. O carte despre aromoterapie la copii sugereaza că aromaterapia ar fi remediu pentru orice, de la acnee la convulsiva. Studiile publicate privind utilizările aromoterapiei s-au concentrat, în general, pe efectele sale psihologice sau utilizarea sa ca un tratament topic pentru conditii legate de piele.

Practicantii de aromaterapie aplică uleiurile esentiale folosind mai multe metode diferite, incluzând

-(1) inhalarea indirectă, prin intermediul unui dispozitiv de cameră de imprastiere sau a picaturilor de ulei plasat in apropierea pacientului.

-(2) inhalare directă a utilizat un inhalator individual(de exemplu, cateva picaturi de ulei esential care plutesc pe suprafata apei calde pentru a ajuta o durere de cap datorita sinuzitei)

-(3) Aromaterapie prin masaj, care este aplicatia pe corp de uleiuri esentiale diluate într-un ulei purtător.

Alte aplicatii directe si indirecte includ amestecarea uleiurilor esentiale în saruri de baie si lotiuni sau aplicarea acestora la pansamente.

Desi uleiurile esentiale sunt administrate oral sau intern de aromoterapeutii din Franta si Germania, utilizarea, în general, este limitată la inhalare sau aplicarea topică în Regatul Unit si Statele Unite ale Americii. Utilizarea nonmedicala a uleiurilor esentiale este comună în industria parfumurilor. Uleiuri cele mai importante au fost clasificate ca GRAS (general recunoscute ca fiind sigure), la limitele de concentratie specificate, de Food and Drug Administration (FDA). Produsele de aromoterapie nu au nevoie de aprobarea de catre FDA.

Multe studii cu uleiuri esentiale au constatat că acestea au efecte antibacteriene atunci când sunt aplicat pe piele. Unele uleiuri esentiale au activitate antivirală împotriva virusului herpes simplex. Altele au activitate antifungică împotriva anumitor infectii fungice vaginale si orofaringiene. În plus, studiile la sobolan au arătat că diferite uleiuri esentiale pot fi calmante sau energizante. Când sobolanii au fost expusi la anumite arome in conditii de stres, comportamentul lor si răspunsurile imune au fost îmbunătătite.

Studiile clinice de aromoterapie au studiat în principal utilizarea acesteia în tratamentul  stresului, anxietatii si alte conditii legate de sănătate la pacientii grav bolnavi. Mai multe studii clinice de aromoterapie la pacientii cu cancer au fost publicate cu rezultate mixte.

Cateva studii timpurii au aratat ca aromaterapia ar putea imbunatati calitatea vietii la pacientii cu cancer. Unii pacienti cărora li sa-u administrat aromoterapie au raportat o ameliorare a simptomelor, cum ar fi greata sau durerea si au o tensiune arteriala mai mică, puls si ritm respirator scazut. Studii de aromoterapie-masaj au avut rezultate mixte, cu unele studii care au raportat imbunatatire in starea de spirit, anxietate, durere si constipatie si alte studii care au raportat ca nu exista nici un efect.

Un studiu cu bergamota inhalata la copii si adolescenti care au primit transplanturi de celule stem a raportat o crestere a anxietatii si a gretii si nici un efect asupra durerii.

Un mic studiu cu ulei de arbore de ceai ca tratament topic pentru a sterge bacteriile  MRSA rezistente de pe piele la pacientii din spital a constatat ca a fost la fel de eficace ca si tratamentul standard. Uleiurile esentiale antibacteriene au fost studiate pentru a reduce mirosul din ulcerele necrotice.

Niciun studiu din literatura stiintifică sau medicală nu discuta de aromoterapie ca un tratament specific pentru cancer.

Testele de siguranta pentru uleiurile esentiale prezinta foarte putine efecte secundare sau riscuri atunci când sunt utilizate conform instructiunilor. Unele uleiuri esentiale au fost aprobate ca ingrediente în produsele alimentare si sunt clasificate ca GRAS (generally recognized as safe- general recunoscute ca fiind sigure) de către Food and Drug Administration din SUA, în limite specifice. Înghitirea unor cantităti mari de uleiuri esentiale, nu este recomandată.

Reactii alergice si iritare a pielii poate să apară la aromaterapeuti sau la pacienti, în special atunci când uleiurile esentiale sunt în contact cu pielea pentru perioade lungi de timp. Sensibilitate la soare se poate dezvolta atunci când citrice sau alte uleiuri sunt aplicate pe piele înainte de expunerea la soare.

Lavanda si uleiurile de arbore de ceai s-au dovedit a avea unele efecte asemanatoare  hormonilor. Ele au efecte similare cu estrogenii (hormon sexual feminin) si de asemenea, blocheaza sau reduc efectul androgenilor(hormoni sexuali masculini). Aplicarea uleiurilor de lavandă si de arbore de ceai pe piele pe o perioadă lungă de timp a fost legată într-un studiu de mărirea sânilor la băietii care nu au ajuns încă la pubertate. Se recomandă ca pacientii cu tumori care au nevoie de estrogen sa creasca sa evite folosirea lavandei si a uleiului de arbore de ciai.

Produsele de aromoterapie nu au nevoie de aprobare de către Food and Drug Administration, deoarece nicio afirmatie sau pretentie specifica  nu sunt făcute pentru tratamentul cancerului sau a altor boli.

Aromaterapia nu este reglementată prin lege de stat si nu există nici licentiere necesara pentru a practica aromaterapia în Statele Unite ale Americii. Profesionisti combina de multe ori cursurile de aromaterapie cu un alt domeniu care este autorizat, de exemplu, terapia de masaj, asistenta medicala inregistrata, acupunctura sau naturopatia.

Studiile arată că terapia prin masaj poate face următoarele:

– determina organismul sa elibereze endorfine, care amelioreaza durerea si da un sentiment de bunăstare.

– creste fluxul de sânge si al lichidului limfatic

– creste efectele medicamentelor utilizate pentru durere

– reduce inflamatia si tumefactia

– scade durerea cauzata de spasmele si tensiunea musculara

Masajul are un efect direct asupra tesuturilor organismului si ar trebui să fie utilizat cu prudentă la pacientii cu cancer. Studiile arată că terapia prin masaj poate fi sigura la pacientii cu cancer. Cu toate acestea, atunci când masajul se utilizează la pacientii cu cancer, trebuie luate următoarele măsuri de precauție:

– Evitati orice masaj pe ranile deschise, vânătăi sau zone unde pielea este lezata.

– Evitati masajul direct pe zona în care este tumora

– Evitati masajul zonelor cu tromboza venoasa profunda (cheag de sange intr-o vena). Simptomele pot include durere, tumefiere, caldura si roseata in zona afectata.

– Evitati masajul tesuturilor moi, atunci când pielea este sensibilă în urma radioterapiei.

– Atingerea si masajul sunt metode traditionale pe care care persoanele care ingrijesc pacientii le pot utiliza pentru a ajuta pacientii sa se relaxeze. Câteva exemple sunt:

– Scurta atingere sau masaj, cum ar fi tinerea mainii sau o scurt atinge sau frecarea umerilor pacientului.

– Inmuierea picioarele pacientului în apă caldă sau invelirea picioarelor într-un prosop cald, umed.

– Masaj (3 până la 10 minute) a întregului corp sau doar spatele, picioarele sau mâinile. Dacă pacientul este modest sau nu se poate deplasa sau intoarce cu usurintă în pat, doar mainile si picioarele pot fi masate.

– Folositi lotiune calda. Un bol mic de lotiune ce poatye fi tinut in mână poate fi încălzit într-un cuptor cu microunde sau o sticla de lotiune poate fi încălzita într-o chiuvetă cu apă caldă timp de 10 minute.

– Masajul pentru relaxare se face de obicei in caz de accidente vasculare cerebrale cronice sechelare. Încercati diferite intensitati  de presiune, impreuna cu diferite tipuri de masaj, pentru a afla ce ii place pacientul.

Muzica a fost folosita pentru a calma durerea si anxietatea cauzate de cancer si a tratamentului cancerului. Studiile au raportat că muzica poate lucra pe zone ale creierului care cresc sentimentele plăcute si scad răspunsurile neplăcute. Muzica preferată vă poate ajuta cel mai mult. Muzica este mai utila dacă începe ascultarea înaintea unei proceduri decât este în timpul sau după o procedură. Muzica poate fi utilizata împreună cu medicamente de durere.

Există două tipuri principale de tratamente prin muzică: terapia prin muzica si muzica medicament:

-Terapia prin muzica este dată de un specialist instruit numit terapeut muzical. Muzica poate fi folosita in direct sau înregistrata. Terapia poate include improvizatie muzicala, scrierea de cantece, cântarea cântecului si relaxarea prin muzica. Terapia prin  muzica se bazeaza pe nevoile dumneavoastra, cum ar fi controlul durerii, reducerea anxietatii sau învătarea de noi abilităti.

-Muzica medicament este ascultarea muzicii (muzica  înregistrata) pentru a abate atentia de la durere. Muzica medicament este ghidata de un cadru medical care nu are pregătire specială în terapia prin muzica.

Utilizarea de muzica pentru durerea legata de cancer este încă studiata.

Pasul 1. Veti avea nevoie de următoarele:

-Un player MP3, CD player, sau iPod®.

-Căsti sau un set de căsti. (Acest lucru ajută să se concentreze atentia mai bine decât o face un vorbitor si evită deranjarea celorlalti)

-O înregistrare a muzicii care îti place. (Cei mai multi oameni aleg muzica rapida, plina de viată, dar unii selecteaza muzică de relaxare. Altii aleg muzica de comedie, de  la evenimente sportive, emisiuni radio vechi sau povesti.

Pasul 2. Marcati momentul muzicii; de exemplu, bateti pe ritm cu degetul sau dati din cap. Aceasta vă ajută să va ganditi la muzica in loc de disconfortul dumneavoastră.

Pasul 3. Ține ochii deschisi si concentreaza-te fix pe un loc sau obiect. Dacă doriti să închideti ochii, imaginativa ceva despre muzica.

Pasul 4. Ascultati muzica la un volum confortabil. În cazul în care disconfortul creste, încercati să măriti volumul; reduce volumul atunci când disconfortul scade.

Pasul 5. În cazul în care muzica nu va ajuta suficient, încercati să adăugati sau să schimbati una sau mai multe dintre următoarele:

-Masaj corporal în ritmul muzicii.

-Încercati alte muzică.

-Marcati momentul  muzicii în mai multe moduri, cum ar fi atingerea piciorului si degetului, în acelasi timp.

Multi pacienti au constatat ca ascultarea muzicii a fi de ajutor. Aceasta tinde să fie foarte populara, probabil pentru că muzica este o parte din viata de zi cu zi si usor de făcut. Dacă sunteti foarte obosit, se poate asculta pur si simplu muzica fără marcarea timpului sau concentrarea pe un un anumit loc.

Exercitiile mintea si corpul, cum ar fi qigong, tai chi, yoga  poate ajuta la ameliorarea oboselii. Aceste exercitii combină activităti cum ar fi miscarea, intinderea, echilibru si respiratia controlată cu activitatea spirituală, cum ar fi meditatia.

Exercitiile fizice(inclusiv mersul pe jos) pot ajuta persoanele cu cancer sa se simta mai bine si au mai multa energie. Efectul exercitiilor pe oboseala la pacientii cu cancer este inca studiat. Un studiu a raportat ca supravietuitorii cu cancer de san care au luat parte la activităti fizice placute au avut mai putin oboseala si durere si au fost mai in masura sa ia parte la activitatile de zi cu zi. În studiile clinice, unii pacienti au raportat următoarele beneficii datorita exercitiilor fizice:

-Mai multă energie fizică.

-Apetitul mai bun.

-Mai capabil să facă activitătile normale de zi cu zi.

-O mai bună calitate a vietii.

-Mai mult satisfactie de viata.

-Un sentiment mai mare de bunastare.

-Mai în măsură să îndeplinească cerintele inpuse de cancer si tratamentul cancerului.

Activitate moderata timp de 3 până la 5 ore pe săptămână poate ajuta oboseala legata de cancer. Ai mai multe sanse de a urma un plan de exercitiu, dacă alegei un tip de exercitiu  care te bucura. Echipa medicala va  poate ajuta să vă planificati cel mai bun timp si loc pentru exercitii si cât de des să le faceti. Pacientii pot începe cu activitati usoare pentru perioade scurte de timp si construiesc exercitii mai dificile încetul cu încetul. Studiile au aratat ca exercitiile fizice pot fi facute în conditii de sigurantă în timpul si după tratamentul cancerului.

Modificări în rutina zilnică face organismul sa utilizeze mai multă energie. O rutina regulata poate imbunatati somnul si ajuta pacientul sa aiba mai multa energie pentru a fi activ în timpul zilei. Un program de activitate si odihna regulata ajuta sa profiti din plin de energia existenta. Un medic poate ajuta pacientii sa planifice un program de exercitii si decide care activităti sunt cele mai importante pentru ei.

Următoarele obiceiuri de somn poate ajuta la reducerea oboselii:

-se află în pat doar pentru somn

-atipeste nu mai mult de o oră.

-evita zgomotul (cum ar fi de televiziune si radio) in timpul somnului

Pacientii cu cancer nu ar trebui să încerce să facă prea mult. Profesionistii din domeniul sănătătii au informatii despre serviciile de asistentă pentru a ajuta cu activitătile si responsabilităti zinice.

Studiile au arătat că valorile religioase si spirituale sunt importante pentru americani. Majoritatea adultilor americani spun că ei cred în Dumnezeu si că convingerile lor religioase afecteaza modul în care trăiesc viata lor. Cu toate acestea, oamenii au idei diferite despre viata de după moarte, credinta în miracole si alte credinte religioase. Astfel de convingeri pot fi în functie de sex, educatie si origine etnică.

Multi pacienti cu cancer se bazează pe credinte si practici spirituale sau religioase pentru a-i ajuta să facă fată boli  lor. Aceasta se numeste “lupta spirituala”. Multe persoane care ii ingrijesc, de asemenea, se bazează pe “lupta spirituala”. Fiecare persoană poate avea diferite nevoi spirituale, în functie de traditiile culturale si religioase. Pentru unii pacienti grav bolnavi, bunastarea spirituala poate afecta in gradul cel mai mare cum simt frica de moarte. Pentru altii, poate afecta ceea ce ei decid despre tratamentele sfarsitului vietii lor. Unii pacienti si ingrijitorii lor medicali doresc ca medicii să vorbeasca despre preocupările spirituale, dar se pot simti nesiguri cu privire la modul de a aborda acest subiect.

Unele studii arata ca sprijinul medicilor pentru bunastarea spirituala la pacientii foarte bolnavi ajută la îmbunătătirea calitătii vietii acestora. Furnizorii de asistenta medicala care trateaza pacientii cu cancer sa invinga boala(sa fata fata situatiei) cauta noi modalitati de a-i ajuta prin preocupările religioase si spirituale. Medicii pot intreba pacientii care probleme spirituale sunt importante pentru ei în timpul tratamentului si aproape de sfârsitul vietii. Cand pacientii cu cancer avansat primesc sprijin spiritual din partea echipei medicale, acestia pot alege ingrijire hospice si un tratament mai putin agresiv la sfârsitul vietii.

Termenii spiritualitate si religie sunt adesea folositi unul in locul altuia, dar pentru multi oameni ele au sensuri diferite. Religia poate fi definită ca un set specific de credinte si practici, de obicei, în cadrul unui grup organizat. Spiritualitatea poate fi definita ca sentimentul unei persoane de liniste(pace), convingeri despre sensul vietii, conceptie despre lume si viata, sensibilitate pentru valorile morale si cultural-religioase, precum si relatia acestora cu divinitatea.  Spiritualitatea poate fi găsita si exprimată printr-o religie organizată sau în alte moduri. Pacientii se pot gândi la ei însisi spiritual, religios sau ambele.

Boli grave, precum cancerul pot provoca pacientii sau persoanele care ii ingrijesc din familie să aibă îndoieli cu privire la convingerile lor sau valorile religioase si pot provoaca mult stres spiritual. Unele studii arata ca pacientii cu cancer pot simti ca sunt pedepsiti de Dumnezeu sau pot avea o pierdere de credintă după ce au fost diagnosticati. Alti pacienti pot avea sentimente usoare de perturbare spirituala, atunci când se confruntă cu cancerul.

Bunastarea spirituală si religioasă poate ajuta la imbunatatirea calitatii vietii.

Perturbarea spirituala poate afecta, de asemenea, sănătatea.

Nu se stie sigur cum spiritualitatea si religia sunt legate de sănătate. Unele studii arata ca credintele si practicile spirituale sau religioase creaaza o atitudine mentala pozitiva, care poate ajuta un pacient sa se simta mai bine si îmbunătăteste bunăstarea ingrijitoriilor din familie. Bunastarea spirituală si religioasă poate ajuta la imbunatatirea sanatatii si a calitatii vietii în următoarele moduri:

-Scăderea anxietatii, depresiei, furiei si disconfortului

-Scăderea senzatiei de izolare si a riscului de suicid

-Scade abuzul de alcool si droguri.

-Scăderea tensiunii arteriale si a riscului de boli de inima.

-Ajuta pacientul sa se adapteze la efectele cancerului si tratamentului acestuia.

-Creste capacitatea de a se bucura de viata in timpul tratamentului cancerului.

-Da un sentiment de “crestere personala” ca urmare a convietuirii cu cancerul.

-Creste sentimentele pozitive, printre care: Speranta si optimismul, Fara regrete, Satisfactia de viata, Un sentiment de pace interioară.

Bunastarea spirituală si religioasă poate ajuta, de asemenea un pacient sa traiasca mai mult.

Perturbarea spirituala poate face mai dificila sarcina pacientilor sa faca fata cancerului si tratamentului cancerului. Furnizorii de asistenta medicala ar putea incuraja pacientii sa se intalneasca cu liderii spirituali sau religiosi pentru a-i ajuta sa faca fata problemelor lor spirituale. Acest lucru poate imbunatati sanatatea lor, calitatea vietii si capacitatea de a face fată bolii.

Puncte cheie

O evaluare spirituală poate ajuta medicul să înteleagă modul în care convingerile religioase sau spirituale vor afecta modul în care un pacient face fata cancerului.

O evaluare spirituală explorează convingeri religioase si practici spirituale.

O evaluare spirituală este o metodă sau instrument folosit de medici pentru a întelege rolul pe care credintele religioase si spirituale il au în viata pacientului. Acest lucru poate ajuta medicul să înteleagă modul în care aceste convingeri afectează modul în care pacientul răspunde la diagnosticarea cancerului si deciziile cu privire la tratamentul cancerului. Unii medici sau persoanele care ii ingrijesc pot astepta pacientul sa aduca in discutie preocupările spirituale. Altii pot utiliza un interviu sau un chestionar.

O evaluare spirituală explorează convingeri religioase si practici spirituale.

O evaluare spirituală poate include întrebări cu privire la următoarele:

-Cultul religios, dacă este cazul

-Convingeri sau filozofie de viată

-Practici sau ritualuri spirituale importante

-Folosirea spiritualitatii sau religiei ca o sursă de putere.

-Daca face parte dintr-o comunitate de sprijin.

-Folosirea rugăciunii sau meditatiei

-Pierderea credintei

-Conflictele dintre convingerile spirituale sau religioase si tratamentele pentru cancer.

-Moduri în care furnizorii de asistenta medicala si persoanele care ii ingrijesc pot ajuta cu nevoile spirituale ale pacientului.

-Preocupările legate de moarte si viata de apoi.

-Planificarea pentru sfârsitul vietii.

Echipa medicala nu poate cere pacientului, sa spuna ce simte ca este important pentru fiecare problema. Pacientii ar trebui să aducă alte probleme spirituale sau religioase pe care le consideră că le pot afecta ingrijirea cancerui lor.

-Pentru a ajuta pacientii cu nevoi spirituale în timpul ingrijirii cancerului, personalul medical va asculta dorintele pacientului.

-Echipa de ingrijire a sanatatii va ajuta nevoile spirituale ale pacientului atunci când se stabilesc obiectivele si se planifica tratamentul.

Spiritualitatea si religia sunt probleme foarte personale. Pacientii trebuie să se astepte ca medicii si ingrijitorii medicali respecta convingerile si preocupările lor religioase si spirituale. Pacientii cu cancer care se bazează pe spiritualitate pentru a face fată  bolii ar trebui să poată conta pe echipa medicala ca le ofera sprijin. Aceasta poate include acordarea pacientilor de informatii despre persoane sau grupuri care pot ajuta nevoile lor spirituale sau religioase. Cele mai multe spitale au capelani, dar nu toate ambulatoriile au. Pacientii care nu doresc să discute spiritualitatea in timpul ingrijirii cancerului ar trebui să poată conta pe echipa medicala ca le respecta dorintele lor.

Medicii si ingrijitorii de sanatate vor încerca să răspundă la preocupările pacientilor lor, dar nu trebuie sa ia parte la practicile religioase ale pacientului sau sa discute despre convingeri religioase specifice.

Echipa de ingrijire a sanatatii ar putea ajuta nevoile spirituale ale pacientului în următoarele moduri:

-Sugereaza obiective si optiuni pentru ingrijire care onoreaza vederile spirituale si/sau religioase ale pacientului.

-Sprijina utilizarea pacientului “luptei spirituale” în timpul bolii.

-Încurajati pacientul să vorbească cu liderul său  religios sau spiritual.

-Trimite pacientul la un capelan din spital sau grup de sprijin care pot ajuta problemele spirituale din timpul bolii. Trimite pacientul la alte tratamente care s-au dovedit a creste bunastarea spirituala. Acestea includ relaxarea sustinuta, cum ar fi yoga sau meditatie sau programe de arte creative, cum ar fi scris, desen sau terapia prin muzica.

Yoga este o practică veche care combină atât mintea cat si corpul. Sensul cuvantului yoga  în sanscrită este frecvent tradus ca “să se alăture” sau “să se unească”, semnificând aderarea(unirea) mintii si a corpului. Întinderea, exercitii de respiratie si meditatia implicate în yoga poate ajuta la ameliorarea multor afectiuni ale celor care o practică. Persoanele cu cancer de multe ori sufera de o serie de simptome si efecte secundare, cum ar fi depresia, durerea, greata, oboseala si multe altele. Yoga a fost studiata pentru a determina dacă aceasta poate ajuta pacientii cu cancer pentru a usura acestea si alte probleme asociate.

Când ne gândim la yoga, atât posturile(pozitiile) fizice cat si de respiratie controlată pot veni în minte. Tehnicile de respiratie yoga , numite pranayama, lucreaza, actioneaza atât ca o practică fizică cat si ca o formă de meditatie.

Pacientii cu cancer care primesc chimioterapie sufera de multe ori o serie de efecte secundare debilitante de la tratament, incluzand oboseala, tulburari de somn si alte efecte secundare fizice si psihice. Un  studiul al profesorului dr Anand Dhruva a testat tehnici de respiratie pentru a determina dacă acestea atenuaeaza unele simptome comune asociate chimioterapiei, cum ar fi oboseala, tulburari de somn, stres, anxietate si depresie, precum si ameliorarea generală a calitătii vierii pacientilor.

Rezultatele acestui studiu pilot mic pe 16 participanti au fost publicate recent in Jurnalul de Medicina Alternativa si Complementara.

Participantii la grupul de respiratie yoga au efectuat patru tehnici diferite de respiratie, care au fost initial predate de instructori de yoga certificati. Tehnicile au inclus observarea respiratiei, în care participantii s-au concentrat pe respiratia naturală cu scopul de a mentine o constientizare continuă. Un al doilea tip de respiratie, numit ujjayi, axat pe respiratia abdominala de inhalare ritmica profundă si lentă si apoi expiratie. O a treia tehnică de expiratie fortată abdominala, numita kapalabhati pranayama, a inclus tehnicile de inhalare usoara, păstrând o perioada scurta aerul si apoi expirand cu forta. Ultima tehnica de respiratie pe nară alternativ, numita shodhana Nadi, a  implicat miscarea aerului prin nări alternativ, prin plasarea degetului într-o pozitie a mâinii, pentru a bloca fiecare nară la un moment dat.

Simptomele si calitatea vietii au fost evaluate prin auto-raport si evaluări si s-au obtinut la momentul initial, între prima si a doua rundă de chimioterapie si la sfârsitul studiului.

Rezultatele au aratat ca participantii la grupul de grupul de tratament si de control au practicat acasa, in medie medie 3,2 ore si 2,4 ore pe saptamana (in timpul celui de-al doilea ciclu de chimioterapie). Nu au existat diferente statistice semnificative între grupuri în oricare dintre simptomele initiale ale scorurilor QOL(calitatea vietii). Grupul de tratament cu respiratie yoga a aratat o ameliorare treptată a stresului, tulburarilor de somn, anxietatii si a calitatii mentale a  vietii. Oboseala si depresia s-au înrăutătit initial în grupul de tratament în timpul primului ciclu de chimio, urmată de o îmbunătătire în al doilea ciclu. Interesant, orice crestere a valorii de practică a respiratiei yoga (la domiciliu sau în clasă) a fost asociata cu ameliorare a simptomelor si a calitatii vietii.  Autorii studiului notau, “În general, aceste date sugereaza ca o respiratie yoga mai intensiva sau mai lunga ar putea avea efecte benefice mai mari asupra simptomelor si calitatii vietii”. De asemenea, interesant de observat este ca obiectivul principal de eficacitate pe oboseală nu a arătat nici o diferentă între grupuri si autori au speculat ca respiratia nu are nici un efect asupra oboselii si/ sau numarul mic de pacienti au condus la o mare variabilitate a acestui simptom în rindul participantilor. O lipsa de efect asupra depresiei a fost, de asemenea, atribuită dimensiunii esantionului redus, nivelurilor scăzute de depresie din esantion si / sau lipsei efectului  respiratiei yoga asupra depresiei. Limitările acestui studiu au inclus dimensiunea redusa a esantionului, precum si credibilitatea măsuratorilor   auto-raportate.