Fierul intracelular este depozitat in doi compusi, feritina si hemosiderina. Apoferitina (feritina fara fier) are o GM de 440 kD.O singura molecula de apoferitina poate pastra ~4500 atomi de fier, GM depasind in acest caz 800 kD, insa, de obicei se gasesc molecule de feritina cu cel mult 2000 atomi de fier. Fierul intra in molecula sub forma de Fe2+ si este oxidat sub actiunea catalitica a apoferitinei (lanturile H au un centru feroxidazic) si este pastrat ca polimer trivalent de hidroxid fosfat feric, invelisul proteic protejand celula de efectele toxice ale ionilor de fier. Sinteza apoferitinei este stimulata de expunerea la fier. Exista cel putin 20 proteine de isoferitina distincte, cu proportii variabile de lanturi H si L. Feritina se gaseste in plasma in cantitati mici si concentratia sa se coreleaza cu depozitele de fier. Feritina serica este glicozilata  si relativ saraca in fier. In deficitul de fier, feritina scade inaintea aparitiei anemiei/altor modificari hematologice.

Recomandari pentru determinarea feritinei

-Diagnosticul diferential al anemiilor;

-  Evaluarea anemiei feriprive si monitorizarea tratamentului de substitutie cu fier (punctul final este reprezentat de umplerea depozitelor de fier) si a compliantei la tratament;

- Monitorizarea categoriilor de pacienti cu risc de deficit de fier (detectarea deficitului de fier latent): femei insarcinate, donatori de sange, copii mici, pacienti hemodializati etc.

-  Monitorizarea statusului fierului la pacienti cu boli renale cronice, dializati/nedializati.

-  Diagnosticul si monitorizarea tratamentului de depletie in sindroamele de supraincarcare cu fier.

Valori: 12 -400 µg/L

Cresteri >400 µg/L

Supraincarcare cu fier - o feritina serica normala sugereaza ca o supraincarcare cu fier semnificativa clinic este putin probabila.

In hemocromatoza ereditara sideremia si saturatia transferinei cresc inaintea feritinei (chiar in prezenta de continut crescut de fier la nivel hepatic). Cresterea feritinei constituie indicatie de biopsie hepatica.

In sindroamele de supraincarcare cu fier secundare (transfuzii, eritropoieza ineficienta, hemodializati etc.) feritina este intotdeauna crescuta.

- Boli hepatice parenhimatoase (ciroza, carcinom hepatocelular), leucemii, limfoame, cancer pancreatic/bronsic, neuroblastom (exista o relatie intre severitatea afectarii parenhimatoase/extensia metastazelor si nivelul feritinei).

- Boli infectioase, inflamatorii, tumorale, hipertiroidism, IMA – fara nici o relatie cantitativa cu depozitele de fier (reactant de faza acuta).

- Anemie megaloblastica, anemii hemolitice, sideroblastice, talasemie.

- Porfiria cutanea tarda.

Feritina nu are valoare in evaluarea depozitelor de fier in prezenta unei afectari hepatice parenhimatoase.

Scaderi

Desi nu manifesta intotdeauna o relatie lineara cu depozitele de fier, feritina este cel mai bun parametru seric de masurare a depozitelor de fier. In anemia feripriva necomplicata, feritina este <12µg/L. Cand este prezenta concomitent o boala infectioasa/inflamatorie, feritina serica este mai mare, dar in general <50-60 µg/L. Feritina serica scazuta semnifica intotdeauna deficit de fier (latent/clinic manifest), dar sensibilitatea testului este scazuta, deoarece o valoare normala nu exclude deficitul de fier.